Romii in topul admiratiei (muzicale) a romanilor. Trupa despre care povestim s-a nascut in vara, dintr-un tata activist social si cateva mame muzicieni. Activistul cu pricina i-a incurajat pe artisti sa-si cladeasca identitatea de scena pe o fibra etnica.
Muzicienii sunt romi care se asuma ca atare si canta in limba romani. Au reusit, in cele patru luni de existenta, sa-si rotunjeasca primele 10 piese din portofoliu si sa le testeze in cateva intalniri cu publicul. Propun un sound de inspiratie traditionala, romani, din care mai „derapeaza“ in punk/rock. Saptamana trecuta, la Underworld, s-a auzit mai mult „traditionalul“ – pe care ei il numesc „balcanic“ – decat punk-ul.
Rezultatul este megaenergetic: au baterie, darabana, chitari, trombon si trompeta, doua voci si o vioara electrica bine infipta. Si consuma, stimati gadjii, mult curent la un spectacol: pentru ei concertul (2 ore) nu e decat preludiul chefului (alte doua ore). Liderul grupului, basistul Ion Florin, este si autorul pie- sei cu care trupa a candidat la preselectia pentru Eurovision. Candidatura a fost parte a unei campanii adresata starii de isterie a unor rromani verzi apropo de „cum strica tiganii imaginea imaculata a romanilor, in strainatate“.
In aceeasi idee, Romano Butiq a facut un microturneu de colinde in cateva redactii de ziare si televiziuni, plus o tura pe la Camera Deputatilor unde au dedicat o „colinda“ antirasista autorilor proiectului de lege care propunea reintroducerea etichetei de „tigan“. In contextul unei endemice ostilitati a majoritarilor fata de romi, ma asteptam ca participarea lor in competitia pentru Eurovision sa fie taxata ca obraznicie. Ei bine, am avut placuta surpriza sa descopar ca trupa a fost evaluata pe criterii muzicale si nu rasiale si ca a obtinut un incurajator loc 20 din 84 de candidaturi. Au fost OK, gadjii, nu-i asa?