Biserica Reformata-Calvina de pe strada Kogalniceanu din Cluj-Napoca (in maghiara Farkas utcai református templom, in germana Reformierte Kirche in der Wolfsgasse) din imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat intre 1486-1516. Biserica mai este cunoscuta si sub numele de Biserica Reformata Centrala sau Biserica Reformata de pe Ulita Lupilor. Numele Ulitei Lupilor, una din cele mai vechi strazi ale Clujului, este mentionat in documentele medievale ca Platea Luporum.
Dupa unirea Transilvaniei cu Romania numele Ulitei Lupilor a fost schimbat in "strada Mihail Kogalniceanu", care a ramas pana in prezent denumirea oficiala a strazii. Biserica a ramas un monument unic datorita vechimii si dimensiunilor sale, fiind cea mai mare constructie gotica de tip sala (cu o singura nava) din Transilvania si din sud-estul Europei. In 1603 calatorul Giovanni Argenti o descria drept „cea mai frumoasa din toata Transilvania”.
Are 34 m lungime si 15 latime. Inaltimea peretilor atinge 19 m. Biserica a fost cladita dintr-o singura nava, in spiritul franciscanilor, care nu doreau stalpi de sustinere sau prea multe ornamente, astfel incat credinciosilor sa nu le fie perturbata atentia de nimic. Mobilierul apartine secolului XV, fiind realizat de mai multi mesteri bistriteni. Orga in stil rococco este din 1766 si este a doua orga ca marime dupa cea a Bisericii Negre din Brasov. In 1651 a fost construit clastrul, in care a functionat un colegiu universitar condus de eruditul János Apáczai Csere. Colegiul avea dreptul de a acorda diplome care erau echivalente celor acordate de alte academii italiene, spaniole, franceze sau germane. La acest colegiu a studiat si Nicolae Patrascu, fiu al lui Mihai Viteazul.
Pe peretii bisericii se afla cea mai bogata colectie de blazoane si steme din Romania apartinand unor nobili transilvaneni, unii dintre ei, cum ar fi principii Apafi I si II fiind de altfel inmormantati aici. Colectia a fost realizata de preotul Herepei Gergely la sfarsitul secolului XIX. In extremitatea estica a lacasului este dispus un monument dedicat ultimului voievod al Transilvaniei, Mihai Apafi I, realizat de Károly Kós in 1942.
In fata edificiului a fost dispusa o copie de bronz a statuii ecvestre a Sf. Gheorghe ucigand balaurul. Originalul realizat in 1373, de sculptorii clujeni Gheorghe si Martin, la comanda lui Carol al IV-lea, se afla in palatul regal Hradciani din Praga.
Din anul 1960 in biserica sunt programate cu regularitate concerte de orga, celebre pentru frumusetea lor.
Sursa:
http://ro.wikipedia.org/