Adesea sunt circumspect cand urmeaza sa vad un film frantuzesc, insa, recunosc ca filmele care si-au lasat o amprenta puternica in mintea mea (cum ar fi Jeux d’enfants, de exemplu) sunt frantuzesti. La fel s-a intamplat si cu drama Cendres et Sang/ Cenusa si sange (e adevarat, acesta e un film franco-roman) – la care m-am dus cu rezerve (chiar daca a fost laudat la Cannes), dar care mi-a aratat (inca o data) care este partea frumoasa a filmelor europene in lupta cu cele de la Hollywood.
Cenusa si sange s-a nascut dintr-o poveste, dar, mai ales, pentru ca indragita actrita franceza Fanny Ardant iubeste povestile. Aceasta calitate a ei a transformat-o din cea mai cunoscuta si indragita actrita a ecranului francez, in scenarista si regizoare. Povestea a auzit-o de la nuvelistul Ismail Kadare – care i-a dat viata in 1985 sub numele Eschil sau marele perdant, si dupa ce s-a apucat de adaptare, a iesit Cenusa si sange…
Judith (Ronit Elkabetz) si-a pierdut sotul cu mult timp in urma, a lasat toate greutatile si intrigile in urma si a fugit cat de departe a putut, ca sa-si creasca cei trei copii in liniste. Dar, cand totul parea sa fie perfect, trecutul i-a batut la usa – sub forma unei invitatii la nunta, in sanul familiei pe care o parasise in urma cu 18 ani. A incercat totusi sa pastreze secretul fata de cei trei copii – doi baieti chipesi si o fata foarte inteligenta (care l-a batut mar la sah pe Ion Besoiu).
Dincolo de privelistile fascinante din apropierea orasului Sfantu Gheorghe, cei trei copii ajung sa descopere o lume noua, bazata pe reguli si ritualuri neintelese: femeile se saruta numai cu femeile, barbatii numai cu barbatii; fiul nu are voie sa-l depaseasca cu masina pe tatal sau; vinovatii trebuie sa plateasca cu sange etc In plus, capii celor doua familii care detin tot pamantul din zona – interpretati de Olga Tudorache si Ion Besoiu – au serioase conflicte, care nu au fost rezolvate. Desi se incearca o nunta strategica, pentru a pune intr-un fel capat urii dintre cele doua clanuri, planurile sunt date peste cap – cel putin de trei ori, de Pashko (Abraham Belaga), fiul cel mare al lui Judith. Acestuia i se aprinde sangele (deh, acelasi ca al mamai sale, renumita pentru curajul nebunesc), si care isca tot felul de noi conflicte. Unul dintre ele, de exemplu, porneste de la incercarea de a o seduce pe sotia unchiului sau – Samir (Razvan Vasilescu) – care am crezut ca o sa-l ia la rost cum a facut si cu Armand Assante in California Dreaming, dar nu s-a intamplat.
Insa, chiar daca furia lui Samir a fost evitata, nimeni nu a putut sa opreasca varsarea de sange. Asa ca, nimeni sa nu se mire cand in loc de o nunta se ajunge la un sir de inmormantari.
Cenusa si sange a fost filmat in Romania, cinci saptamani la Sfantu Gheorghe si alte doua la Bucuresti. Este debutul regizoral al cunoscutei actrite Fanny Ardant, care a reusit cu usurinta sa stranga 3 milioane de euro pentru a face acest film, ajutata si de prieteni ca Gerard Depardieu si Micheline Rozan. Totul a mers de la sine, iar Cenusa si sange s-a impletit frumos.
Olga Tudorache si Ion Besoiu isi ciocnesc personalitatile puternice si bine exersate in numeroasele filme, dar mai ales piese de teatru in care au fost parteneri. Doar israelianca Ronit Elkabetz ii poate infrunta, care are la activ mai multe premii pentru cea mai buna actrita, la festivaluri precum cel de la Mons, de la Flanders sau de la Ierusalim. Razvan Vasilescu nu prea are spatiu sa se evidentieze, chiar daca rolul de dur i se potriveste de minune.
Asa ca, daca vreti sa aflati aproape totul despre urmele pe care le poate lasa violenta sau cum arata umilinta adevarata, Cenusa si sange este titlul pe care il cautati. O drama care nu dezamageste nici ca poveste, nici ca regie si absolut deloc atunci cand vine vorba de prestatii actoricesti. Un film de nota 10 cu minus – pentru finalul care ar fi putut sa fie mai bine exploatat.