Cluj-Napoca este un oras frumos. In special vara. Atractiv pentru turisti, calm pentru clujeni. Are Biserici in care poti asculta concerte de orga, piete cu terasele pline, zone pietonale. Opera, teatre, filarmonici, festivaluri, mai nou si stadion european. Greu te poti plictisi in el. Mai ales daca esti ardelean. Cei care locuiesc in Cluj descopera mereu o fata ascunsa a orasului, cei care-l viziteaza sunt placut impresionati si-si doresc sa mai revina. Sufocat noua luni din an de tinerimea studenteasca, e vesnic tanar, intelectual prin excelenta si cultural prin vocatie.
Asta pana la prima ploaie de vara un pic mai serioasa care-l intoarce pe dos. Il face pentru ore bune de nerecunoscut si ii tulbura linistea transilvana. Apa isi face de cap, e pretutindeni si matura tot ce intalneste in cale. Suvoaiele pornesc de pe Calea Turzii, se impart pe Eroilor, Dorobantilor, 21 Decembrie si ajung pana in „Groapa”. In acele momente Cluj-Napoca devine o veritabila Venetie. Venetia in perioada „acqua alta”.
Tine oare paralela? Sa vedem! O sa ziceti ca ne lipsesc gondolele. O sa va amintesc de bravii taximetristi care „vaslesc” din rasputeri pentru a ne duce acolo unde avem treaba. O sa spuneti ca Podul Rialto e neasemuit in lume. Dar Podul de la IRA e unic in felul sau. Carnavalul din februarie? Il regasim zilnic in Piata Marasti. Unde sunt picturile unor Bellini, Tintoretto, Titian? Treaba lor, noi avem plin de grafitti cu „u dragoste, amore”. Nu avem sticla de Murano? Sa mergem spre Turda unde vom fi primiti de cetateni cu scrumiere, pahare, vaze din cea mai buna sticla.
E drept ca orasul nu a fost condus si probabil nici nu va fi condus de catre un doge, dar celor din pricina carora Cluj-Napoca devine temporar o miniVenetie cu siguranta le lipseste cel putin o doaga! Q.e.d.
www.comedica.ro/blog