De Citit : Altele

Mașina cu un singur volan

| 06 septembrie

Abia când a văzut-o că-și toarnă rom în pahar a intrat în vorbă cu ea. “Tărie, pe căldura asta? Tare!” Mi-am pus puțin. Iar mie îmi place căldura. Și, oricum, sistemul meu de răcire funcționează cu lichide… Tipa a sorbit din rom și l-a privit pe Sergiu în ochi, pe deasupra buzei paharului. Cu lichide, auzi? Căuta rapid ceva deștept prin minte, dar n-a găsit decât un smile pe care și l-a lipit de mutră. Tu ce bei? l-a salvat femeia. „Bere. E mai simplu. Mai ca la țară”. Ea a ridicat paharul ca și cum ar fi fost în onoarea celui din față. Sergiu s-a întins după sticlă, a prins-o mai de jos și a înclinat-o ca pe un drapel. Cheful la care fuseseră amândoi invitați era fad: nimeni nu dansa. Se bea, se mânca, se vorbea. Așa că au băut, au mâncat și au vorbit. Și au ajuns, după vreo două ceasuri, la sistemul de răcire. Al mașinilor. Ea pleda pentru Ford Fiesta, el – pentru inegalabilul Golf IV. Fiecare pentru ce avea. Și au polemizat despre frâne, direcție, consum, confort, accelerație, întreținere, până când au ajuns într-o intersecție unde s-au oprit, căci acolo aștepta Audi. Amândoi erau înnebuniți după Audi. Da, era mașina vieții lor! Da, peste BMW și Mercedes. Și nu A8-ul, prea scump, nu A4-ul, cam… înghesuit, ci A6. Perfecțiunea! Și toată seara, până spre dimineață, l-au „povestit” pe A6. Iar după ce au făcut dragoste, au dat o tură, mână în mână, așezați pe spate, în pat, cu splendida mașină. După patru luni, când și-au unit viețile la primărie și la biserică, și-au promis să facă pe dracu-n patru și să-și ia un A6. Și l-au făcut. Ea și-a vândut Fiesta, el Golfulețul, fiecare a luat câte un împrumut bancar și au cumpărat o minunăție de A6, rulat doar în Olanda, doar de un singur proprietar, cu numai 190.000 la bord și adus în țară de un amic de încredere. Conduceau Audi-ul pe rând, îl lăudau oricui și cu orice prilej, erau fericiți și se iubeau.

Într-o dimineață, mașina n-a mai pornit. Nu era nici de la benzină, nici de la ulei, nici de la bujii. În service, le-au spus că are ceva fie la motor, fie la computer, dar nu se știu unde și ce. Au lăsat-o acolo, pentru verificări. După două săptămâni, același răspuns: nu i-au dat de cap, dar mai încearcă.

Au început reproșurile. Că el conduce prea sportiv, că o smucește, că frânează din scurt. Că ea schimbă vitezele aiurea, că nu o turează suficient, că e cu piciorul mai mult pe ambreiaj. Că nu trebuia să o ia din Olanda. Că amicul lui le-a tras țeapă. Și-au luat fiecare câte-o bicicletă și au scos Audi-ul la vânzare. De câteva luni așteaptă un client. Prietenii bârfesc că a doua zi după ce vor vinde mașina, vor merge direct la notar. Fiindcă nu-i nevoie de judecător dacă e cu acordul ambelor părți.