Sau nu se vor opri pana nu devin realitate
"Pot sa stau uneori in fata unui copac cu ochii deschisi si sa-l si visez in acelasi timp. Si sa prefer sa-l visez" – Nichita Stanescu
Sunt oameni care privesc visele de la distanta. Au momente in care isi creeaza o lume a lor interioara. O lume a viselor, a drumurilor pe care vor sa le parcurga intr-o zi, a trenurilor pe care spera sa le prinda. Oameni ce amana la nesfarsit o actiune concreta si traiesc cu senzatia ca timpul ii asteapta.
Sunt altii ce se arunca cu mult curaj in vartejul ideilor. Sunt visatorii ce nu vor renunta niciodata la planurile lor, la adrenalina fiecarui proiect pe care il dezvolta. Ii vezi si ii recunosti dintr-o mare de oameni. Prezenti printre rafturile cu carti, la evenimente in mijlocul lor sau pe internet cautand solutii. Cu zambetul pe buze iti povestesc entuziasmati despre strategii, planuri si viziuni. Sunt cei care au liste ”To do” cu sute de puncte si nu se vor opri pana nu o vor termina. Sa inoate cu delfinii, sa organizeze un concert cu Michael Buble, sa creeze un sistem de invatamant eficient, sa ii apara fotografia in ziar la sectiunea ”parerea expertilor”, sa fie supererou pentru o zi, sa hraneasca 100 de persoane nevoiase… sunt doar cateva dintre lucrurile care ar putea sa fie pe acea lista.
Visatorii iti vor zambi pe strada si cu siguranta sunt cei care iti vor da o mana de ajutor atunci cand vei avea nevoie. Nu asteapta nimic in schimb si nici nu te vor deranja cu prea multe intrebari. Nu vor uita niciodata de unde au pornit, cum si-au atins primul obiectiv sau cine i-a ajutat pe parcurs.
Visatori suntem cu totii, intr-o masura mai mica sau mai mare…
alexandracraciun.blogspot.com