Britanicii isi elogiaza cei mai ilustrii conducatori, le construiesc biografii in imagini, totul pentru a le pastra memoria vie. Fie ca vorbim despre regine (The Queen, Elizabeth: The Golden Age) sau despre prim ministrii (Into the storm) in aceste productii interpretarea e mereu stralucitoare. Despre Helen Mirren si Cate Blanchett nu are rost sa mai vorbim, insa despre Meryl Streep si doamna de fier trebuie sa o facem.
In regia Phyllidei Lloyd, The Iron Lady trebuia sa fie un film despre maretia si forta primei femei premier din istoria Regatului Unit, Margaret Thatcher. Din pacate, ceea ce trebuia sa fie o lectie de istorie politica si personala s-a transformat intr-o poveste cu cateva flashbackuri din trecut.
Prezentul domina si nu este deloc atractiv. Trecutul nu prinde viata cum trebuie, per total avem mai multe minute cu prezentul lui Margaret decât cu trecutul glorios, filmul nu ne arata maretia unei femei care s-a luptat cu IRA, sindicatele, a purtat un razboi cu Argentina, a supravietuit unui atentat si a ajutat la daramarea Cortinei de Fier. Chiar daca fisa biografica nu e conturata asa incat sa provoace respect si admiratie si din partea celor care n-au auzit de Doamna de fier, Meryl Streep are grija sa faca acest lucru.
Ea interpreteaza exceptional o femeie care penduleaza intre realitatea prezentului si trecut. Uneori cele doua se combina si in acele momente Meryl e si mai convingatoare. Machiajul si coafura o ajuta sa se identifice si mai bine cu personajul interpretat, asa ca Meryl a meritat pe deplin Oscar-ul castigat.
The Iron Lady e un film biografic relativ scurt, iar acest lucru se datoreaza faptului ca Margaret Thatcher e prezentata mai mult in prezent. Avem de-a face cu o doamna invinsa de timp, chiar daca istoria si evenimentele ei nu a reusit sa o faca. Pentru fanii filmelor biografice, The Iron Lady va fi o placere, iar pentru restul un prilej bun de a vedea o lectie de actorie.
www.FilmSinopsis.ro