Cand am auzit de acest film si am aflat ce batalie a fost pentru casting, mi-am zis ca va fi cu siguranta ceva exceptional. Subiectul m-a entuziasmat, iar primul trailer chiar si mai mult! Toata ecuatia filmului m-a facut instant sa cred ca va fi candidatul principal pentru Oscar, insa, mai apoi, am inceput sa citesc tot felul de review-uri negative. Cu toate astea, m-am lasat in mainile primului instinct cand am vazut filmul…
Bazat pe renumitul muzical NINE de pe Broadway, distins cu premiul Tony, cu muzica si libret de Maury Yeston (si adaptare din italiana de Mario Fratti), filmul are un scenariu scris de Michael Tolkin si Anthony Minghella.
La prima vedere, Guido Contini (Daniel Day-Lewis), un faimos regizor de film, ar putea fi invidiat de oricine. Are langa el o sotie ca Marion Cotillard – care il iubeste ca in prima zi, o amanta mai mult decat ispititoare, in interpretarea lui Penelope Cruz, o muza a propriilor filme de genul lui Nicole Kidman, o jurnalista care flirteaza cu el – de nivelul lui Kate Hudson si o prostituata din tinerete, cam ca Fergie. Sa nu mai adaugam pe acesta lista si pe confidenta sa – Judi Dench, precum si o mama ca Sophia Loren. Ce si-ar fi putut dori mai mult un regizor genial?
Ei bine, si-ar dori singurul lucru care i-ar putea oferi un echilibru in aceasta pleiada de femei pe cat de uimitoare, pe atat de puternice. Iar acel lucru nu poate fi altceva, in cazul de fata, decat inspiratia. Da, asa este, sarmanul Guido este prins intr-o neiertatoare criza a varstei mijlocii!
Si, cum niciodata nu poti sa realizezi ce ai avut decat dupa ce pierzi absolut totul, asa se intampla si in cazul lui Guido Contini. Insa, nu oricum, ci intr-o furtuna de imagini desprinse parca dintr-un carnaval al imaginatiei, cu spicuiri de amintiri, nostalgii, ispite, umor si demoni.
NINE este unul dintre cele mai bune musicaluri din ultimul timp, cu cateva cantece deosebite (unele mai bune si altele mai putin) si cu performante extraordinare de jur imprejur. Daniel Day-Lewis demonstreaza inca o data cat de versatil si eficace este in orice rol, insa pentru mine, filmul exceleaza prin evolutia lui Marion Cotillard, in postura sotiei disperate (sa speram ca ii va fi recompensata evolutia cu cateva premii). Cotillard reuseste sa joace exemplar dedicatia si loialitatea pentru sotul sau, in ciuda absentei acestuia si in pofida conflictelor interioare, nestiind daca mai poate sau nu sa mai fie cu el. Performanta sa face imposibil pentru orice barbat, inclusiv pentru mine, sa nu se indragosteasca nebuneste de ea odata cu sfarsitul fimului! Si Penelope Cruz merita mentionata – mai ales pentru fragmentul de musical foarte obraznic, si pentru rolul sau secundar de amanta perfecta.
Din punct de vedere tehnic, filmul a fost filmat minunat, regizat pe masura si cu coregrafii reusite. Chiar daca nu l-as putea compara cu musicalurile clasice din era anterioara, NINE este un film de isprava la modul general, pe care il consider usor digerabil si placut.
Iar in ceea ce priveste candidatul principal pentru Oscar, nu cred ca este cazul! The Hurt Locker, Inglorious Basterds, Up In The Air, Avatar par sa ramana principalii actori ai bataliei, insa, cu siguranta, NINE ramane un film care merita vazut!
Vezi si tu trailerul filmului:
PS: „Fii italian. Traieste astazi ca si cum ar fi ultima ta zi”!