Se pot numi “champagne” doar acele vinuri spumante, care sunt produse in regiunea Champangne, din Franta, prin metoda de producere numita champegnoase. Data nasterii si numele celor ce au inventat aceasta bautura de mare atractie raman un mister si probabil nu se vor sti niciodata. In Vechiul Testament se fac unele mentiuni despre ,,vinuri care spumeaza”, ele fiind cunoscute atat in Roma Antica, cat si in Orient.
Soiurile de struguri care se folosesc in sampanie sunt: Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Meurnier, ultimul fiind important pentru ca inmugureste tarziu si scapa de ingheturile de primavara frecvente in regiunea Champagne. Mai sunt permise si soiurile: Pinot Blanc, Petit Meslier, Arbanne. Si noi avem vinuri spumante ce se aseamana sampaniei, rezultate din soiul pur romanesc, Iordana.
De fiecare data cand cumparam o sticla de sampanie, sau chiar vin spumant, vedem pe sticla diferite nume cum ar fi: ExtraBrut, Brut Imperial, Dry, etc. Aceste denumiri au rolul de a indica gustul sampaniei si continutul de zahar.
Concentratia de zahar este urmatoarea:
Extra Brut – contine cel mult 3 g/L de zahar;
Sec sau Dry – contine 17-35 g/L de zahar;
Demi Sec – contine 33-50 g/L de zahar;
Sampania trebuie sa fie servita la o temperatura de 6-9C, in pahare numite flute de sampanie. Pentru a deschide o sticla de sampanie, dupa inlaturarea cosuletului din sarma impletita, se prinde dopul in mana stanga, iar cu mana dreapta, se prinde sticla de fundul acesteia si se roteste doar sticla, niciodata dopul.
Ca sa ne dam seama de calitatea sampaniei, trebuie sa urmarim in pahar, perlajul bauturii (acesta trebuie sa porneasca de la baza paharului spre gura acestuia), bulele sampaniei, sa fie cat mai dese, cat mai fine si foarte persistente.
Vlad Muresan
sommelier
www.culturavinului.ro