autoritatea
Nu sunt si nici nu m-as lasa prea usor prada unei rafuieli personale care doar sa umple spatiul acesta ori altul: dimpotriva, fata mi-a acordat timp, timiditate si cronici bune. Nu plec niciodata urechea la vocile carcotitoare ale celor prinsi in capcana unei neputinte comunicationale ori a unei neintelegeri voite din partea ei – voci fie ale unor artisti, scriitori sau observatori de ocazie. Nu ma clinteste, deci trec cu vederea (zi-de-zi, seara-de-seara) si lista gaurilor negre ivite in etica jurnalismului ei cultural, si reactia celor din jur, multi – neobositi. Ma irita insa instrumentalismul ei prost, consecventa cu care vrea sa-si regleze, rasturnat, un biet ochean cumparat la semafor, emfaza celui iscodit de ambitii mai mari, presiunea difuza care judeca registrul „investigatii“ ca fiind mai loial (trustului, banilor), mai „aducator“ (de vizibilitate, de faima).
Nu ma iau de Romania, las balta ministerul: vreau doar sa avertizez, nu atat spre deliciul celor care o vor linsata, pusa definitiv la colt, cat spre buna randuiala a celor „drepti“ ca, familiara fiind de buna bucata de vreme cu discursul lui Liam Gillick, amaratul de articol publicat pe marginea Bienalei de la Venetia e nu doar mediocru, ci si inept. Pe scurt, in ochii fetei, surpriza prilejuita de Pavilionul Germaniei e neplacuta, caci, „fara un motiv logic bine inchegat“, este expusa o lucrare „banala, nearticulata“ apartinand unui artist englez, iar asta in timp ce „tara (Germania, n.a.) s-ar putea mandri cu destui artisti de calibru“. Draga mea, „pisica impaiata, cu coltii infipti intr-o hartie“, „mica felica ce nu se potriveste cu restul“ esti tu! Pisica lui Liam Gillick este o metafora a istoriei esecurilor, deviantelor interpretarii / reprezentarii; mai mult, este instalata intr-o „bucatarie“ ce functioneaza ca diagrama a aspiratiilor noastre moderniste, care, inevitabil, capitalizeaza viitorul. Potrivit lui Gillick, dominanta este oricum sortita esecului. Suntem, cu alte cuvinte, curiosi de felul in care am putea convietui, desi nu vrem sa supralicitam relatiile pe care le-am putea stabili impreuna.
„I don’t like it,“ the boy will say. „I don’t like it,“ the girl will say. „I don’t like you,“ the cat will think.