Si o fratie a noptii
“Din punctul de vedere al aerului (…)
Oamenii sunt pasari nemaiintalnite,
Cu aripile crescute înlauntru,
Care bat, plutind, planand,
Intr-un aer mai curat – care e gandul!”
Iubesc primavara. Daca ar fi sa opresc timpul intr-un anotimp cu siguranta as alege primavara. E ca si cum ai fi incarcat cu energie permanent: de la soarele care nu incalzeste nici prea tare nici prea putin, de la verdele crud al plantelor, de la copiii care se joaca in parc sau de la cerul albastru fara nici un nor.
Totul iese din starea de inertie. Oamenii renunta la planuri pentru o plimbare în parc, gratarele formeaza coloane de fum la marginea oraselor Si muzica inunda cartierele pe ritmuri vesele. Bineinteles, florile! Zambile, lacramioare, lalele de vanzare la colt de strada, gata sa aduca zambetul pe fata unei persoane dragi. Caldura ne-a dezmortit trupurile, ne-a scos din hibernare si viata de noapte si-a reluat cursul.
Ne cunoastem intre noi, suntem aceia ce prefera plimbarile lungi cu ipod-ul in urechi si multe, multe ganduri. Fiecare cu drumul lui, cu potecile lui preferate. Ne întalnim la treceri de pietoni, sub felinare si ne zambim cu blandete.
In paralel, se desfasoară o alta lume. Aceia care prefera plimbarile de noapte cu masina. Un fel de varcolaci urbani ce fug din case si gonesc pe asfalt. Parcurg aceleasi trasee in fiecare seara, dar de fiecare data cu alte reflectii. Sunt anonimi si totusi se cunosc dupa numerele de la masina. Un fel de fratie a noptii, intr-o primavara colorata.
alexandracraciun.blogspot.com