Iata o situatie neprevazuta: autocenzura elibereaza.
Am asistat la cateva nasteri de trupe. Niciuna nu a semanat cu cea a Kali Band. Inainte de a fi devenit Kali, trupa era un grup de muzicieni romi care cantau manele din orice pozitie. Asta nu pentru ca n-ar fi stiut altceva, ci pentru ca asta era piata de-o stiau dansii. Ei bine, li s-a intamplat o intalnire din categoria celor destinice: in cautare de ocazii de cantari, au dat peste niste persoane bizare care se ocupau cu campanii antidiscriminare. Oameni necajiti: se luptau cu 70% din populatia de ne-romi a Romaniei care dispretuieste romii, dar si cu cei 60% dintre romi care nu-si mai cunosc limba, darmite muzica traditionala. Destinica intalnire a semanat cu un esec: cand muzicienii si-au avansat cv-ul de manelisti, bizarii activisti au ingalbenit. Culmea e ca aveau in programul campaniei lor penultimul concert al Damian Brothers. Ei bine, nu putem sti ce s-a intamplat in sufletele artistilor – s-or fi saturat de manele, si-or fi dorit alt public, i-o fi provocat ideea de a canta pe scena cu Damian? Stim doar ca au aparut cu un play-list de muzici traditionale rome. Ca au inceput sa repete intens si ca s-au decis sa se nasca: si-au ales un nume, deci si-au asumat o identitate. Anul trecut au avut vreo 3 concerte, au descoperit la Clubul Taranului (MTR) un public total diferit de cel cu care erau ei obisnuiti. Cantau profi, dar cam oportunist. Anul acesta au facut descoperirea despre care pomenesc in motto: reprimarea manelelor i-a facut sa se simta mult mai liberi. Au avut doua concerte in preajma zilei mondiale a romilor (8 Aprilie) unul la MTR si altul in Cismigiu, la Targul Romilor: da, canta piese traditionale, dar dintr-unele decoleaza in reggae (au o varianta bestiala de Muro Shavo) si ska. Iar in timp ce cititi textul asta, ei traduc in romanes doua piese noi: Veta (Timpuri Noi) si Thunderstruck (pe care o sa-i vedem in viu pe 15 mai).