Emil Boc mi-a fost profesor de Drept Constitutional. Acum 10 ani. De la el am invatat despre motiuni de cenzura, despre faptul ca primul ministru este desemnat, nu ales, despre Curtea Constitutionala s.a.m.d. Pe atunci eu eram o tanara jurnalista ce visa ca va schimba lumea (in bine evident), iar el singurul profesor din facultate care ne saluta la curs “Sarut-mana, domnisoarelor!”
Astazi eu nu mai visez sa schimb lumea, nici in bine, nici in rau. Ma limitez sa o observ ca pe un insectar sau ca pe o gradina zoologica. Iar domnul Boc a coborat brutal din lumea teoriei in practica dura a motiunilor, a neconstitutionalitatii si a crizelor politice lipsite de rafinament sau buna crestere.
Pe vremuri credeam ca un om care nu e la curent cu toate informatiile si nu devoreaza cu precizie de metronom buletinele de stiri este un om “pierdut”. Iar profesorul meu sustinea ca “puterea seduce si corupe, fiind necesara o mare tarie de caracter pentru a nu-i cadea in mreje”.
Astazi consider ca un om se “pierde” iremediabil in zgomotul mediatic, isi pierde timpul, valorile, energia si frumusetea interioara in procesul de zapping TV. Cat despre mrejele puterii, se pare ca au fost mai tari decat caracterul, decat tihna vietii la Cluj, decat distinctia vietii academice.
Acum zece ani eram convinsa ca nu as putea supravietui fara televizor si recitam plina de aplomb si infatuare articolul din Constitutie legat de libertatea de exprimare.
Astazi cred cu tarie ca o viata fara carti bune de citit si discutii savuroase cu prieteni inteligenti ar fi o viata searbada. Cat despre exprimare, singura eliberare necesara este cea a ego-ului (eliberarea de temeri, prejudecati, inhibitii), si singura miza adevarata este descoperirea modalitatilor de expresie care ne reprezinta cel mai bine.
Nu va voi spune ce sa faceti! Faceti ce vreti cu vietile voastre! Eu am invatat un singur lucru: in viata mea lucrurile sunt asa de ciudate, incat pur si simplu trebuie sa rad; poate ca intr-un final voi innebuni, dar am de gand sa ma distrez pe drumul catre balamuc!