70 de ani de reclama in Romania
Reteta e aproape la indemana oricui: se ia un subiect fierbinte, inevitabil pudrat cu savoarea timpurilor de altadata, se adauga un comunicat de presa bine scris si o intensa campanie de promovare. Restul ramane sa vedeti! M-am dus intr-o doara in Aleea Alexandru 38, unde in sediul ICR – spatiu dealtfel mai deloc recomandabil expozitiilor vizuale, caci este impropriu vizualului contemporan, greu adaptabil unei desfasurari luminoase si juste – a fost inaugurata, la sfarsitul lunii aprilie o expozitie tematica si, potrivit titlului, exhaustiva: „De la sublim la ridicol. 70 de ani de reclama in Romania“. Dezamagire totala, recunosc! In ciuda amicitiei pe care o port institutiei gazda! Nu ma pot abtine sa nu deplang ingustimea registrului de documentare, palida inchipuire a unor reproduceri poveriste si ostile tocmai principiului ludic pus in joc, suita de hartii-suport a unor mesaje si giumbuslucuri grafice altfel induiosatoare – acum terfelite ca de pe drum, absenta orisicarui criteriu de disciplinare a materialului – fie el iconografic, simbolic ori macar cronologic – si, nu in cele din urma, privirea reflexiva, critica, care absoarbe / prelucreaza / intoarce prin imbogatire un discurs altfel exterior autorilor. Care sunt ei? Doi profesori, caci de profesori ne e tot mai frica, nu? A caror curiozitate s-a iscat undeva pe parcurs si care curiozitate s-a multumit cu ce era mai facil. Doua-trei publicatii ale caror reclame au fost recent si neingrijit scanate, extrase asadar din context, plus o serie de timide afise, in circulatie odinioara. Mi-e cumva ciuda ca un subiect atat de zemos a fost expediata grotesc, fara o cercetare riguroasa a materialului de arhiva, fara niciun fler de a-i angaja in proiect pe cei pentru care acest tip de scotocire in trecutul recent ii recomanda de mult drept parteneri responsabili. Dau un singur nume, latrecut.ro.