Locul in care de fapt traim
Intotdeauna cand vorbim despre Bucuresti vorbim despre centru si parcuri, ca singurul loc ce conteaza si ne reprezinta. Si ca sa fie terminat mai repede, Centrul istoric a fost redus la 7 strazi. Este „terminat“! Primarii de sector au fost atrasi de cartiere doar acolo unde au o masa de votanti. S-au apucat de sadit si de facut parcari, de pus banci si dat ajutoare la saraci.
Cam atat – pentru tarlaua pe care o administrau. Au fost si exceptii, cativa campioni ce au avut noroc de bugete mai consistente si acces la ceva expertiza, dar in general primarul general nu s-a iubit niciodata cu cei de sector si nici n-au reusit sa se puna de acord sa lucreze impreuna. Dar imaginatia si nevoia de a arata ca fiecare „e mai cu mot“ au inceput sa nasca monstri. Balauri din boscheti, bordura dubla pentru spatiu verde, covorul de iarba ce se asterne ca mocheta unde nu te astepti, parcari intre blocuri fara niciun plan, ca de autorizatii nici nu mai vorbim. Chioscuri si piete volante puse anapoda in timp ce fostele piete se concesioneaza si devin speculatii imobiliare. Toate acestea par ca pun cartierele mari de blocuri pe o treapta inferioara, desi cartierele sunt la fel de importante ca si centrul! Vrem, nu vrem, mai mult de jumatate dintre noi locuiesc in aceste zone si ne petrecem mai mult de jumatate din timp acolo. Cartierele au nevoie de o grija speciala, au nevoie de infrastructura de transport in comun si de spatii de servicii. De cele mai multe ori primariile se comporta ca un administrator de bloc care incaseaza taxele, are grija de curatenie si de gradina omului.
Este prea putin pentru ce are nevoie locuitorul de la bloc. Dar inainte de a stabili de ce raspunde primarul general si de ce raspund primarii de sector, este necesara trasarea unei strategii pentru Bucuresti coerente. Si abia apoi ne punem intrebarea: care pe care?