De Citit : Altele

Perverse electorale

| 14 iulie

Campaniile electorale ar trebui ținute pe cîmp, la marginea orașelor. La fel cum venea pe vremuri circul. Acolo, ca o Groapă Glina mai pestriță, dar la fel de urît mirositoare, să se arunce cu pliante și fluturași, să se împartă pungi de mălai și ulei, să vină pe rînd candidații să se milogească, să-și bage săbii pe gît și bile-n fund.

De cînd a început campania, blocul în care stau e plin de pliante și fluturași – nu de pensie, cum ar vrea vecinii mei mai în vîrstă -, ci din cele cu fețe zîmbitoare. De obicei, niște gușați care întind mîna spre tine, parcă nereușind să se abțină nici în poză să nu-ți ia ceva.

Am rămas însă mască văzînd în week-end un puștan de vreo șaișpe-șapteșpe ani care împărțea pliante din care zîmbea candidatul unui partid la alegerile locale din primăvară, deci un candidat la primăria de sector. L-am întrebat de unde naiba a luat alea. Mi-a spus că lucerază doar sîmbăta și duminica împreună cu niște preteni și că au intrat într-o sală mare de unde a încărcat fiecare pliante și fluturași. L-am întrebat dacă știe ce alegeri sînt acum. Mi-a spus că știe: sînt alegerile generale, în care se va alege între Ponta, Băsescu și celălalt… ăăă, Antonescu.
Care să fie ce?, l-am întrebat. Păi, cum ce să fie, a zis el, președinte.

Iar asta nu a fost nimic. Aseară, am găsit în ușă o felicitare cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Era scris: Domnul Mihai Radu, să trăiți cu numele!
Doamne, cît de stupid și de unde naiba o fi apărut această expresie: să trăiești cu numele? Pare o perversiune, o deviație sexuală.