S-au scris sute de carti pe tema eficientei. Fiecare a incercat sa imbrace in formule mnemotehnice conceptul, binar pana la urma, al finalizarii unei actiuni. Am ajuns sa pierdem timpul citind mii de pagini pe despre cum sa nu pierdem timpul, despre cum sa trecem, in sfarsit, la actiune.

citeste in continuare

Facem azi un joc de rol in care vom sta vreme de jumatate de pagina. De la jumatate incolo vei uita ca a inceput ca un joc si iti vei da seama ca totul e cat se poate de real. Voi numara descrescator si cand iti voi ajunge la

citeste in continuare

Avem mereu la indemana ceva care sa ne binedispuna. Ne stim unele doftorii din experienta, altele ne iau prin surprindere, cu acelasi efect. De obicei fuga functioneaza cel mai bine. Si nici macar nu e rusinoasa, cel putin nu de data asta. Fugim undeva unde stim ca ne e

citeste in continuare

Unii oameni au obiceiul de a face insemnari in cartile pe care le citesc. Majoritatea subliniaza ce li se pare lor demn de retinut, altii subliniaza cam tot, sperand ca gandurile de pe hartie li se vor impregna direct in creier, pentru totdeauna. Unii pun cate-o steluta, firile mai

citeste in continuare

Suntem in 2011, se face tarziu. Eu unul marturisesc ca nu m-am mai distrat de mult. Nu la bere, ci asa, in viata. Ma uit la tine dintre litere si bag mana-n foc ca nici tu nu te-ai mai distrat cu-adevarat de ceva vreme. Asa ca-ti propun o distractie

citeste in continuare

S-a dus si 2010, fiecare fulg ne-aminteste asta de sus pana jos. Intr-o viata de fulg avem timp berechet sa ne facem un nou bilant, o noua promisiune. Asa ca a venit vremea sa cadem din nou pe ganduri. Unii, mai romantici, isi vad propria cadere in caderea fulgilor.

citeste in continuare

Exista mai multe adevaruri. Unul – al meu, imposibil de zdruncinat pentru ca e cladit din mine insumi, dupa ani si ani in care m-am straduit sa ma asez cat mai comod in trupul meu, ca un fat in burta mamei. Unul – al tau, imposibil de zdruncinat si

citeste in continuare

Dragi clujeni, Nu ne mai prea iese chestia aia cu civilizatia in ultima vreme, cred ca ati remarcat si voi. Daca o tinem tot asa, o pierdem si pe asta si-atunci cu ce ramane sa ne mai dam mari in fata bucurestenilor si a moldovenilor? Seara, in drum

citeste in continuare

 „A vorbi cu cuvintele tale” e o expresie care trece prin vietile noastre nebagata in seama. Pacat, fiind adevarul e ca in orice subiect esti mai convingator daca vorbesti ca un om normal, daca vorbesti ca tine insuti. Am inceput de la o vreme sa nu ne mai multumim

citeste in continuare

Ba e frig, ba e cald. Avem din nou o toamna nehotarata ca o idee venita intr-un moment nepotrivit. Ba ploua, ba sta - umplandu-ne si golindu-ne sufletele de melancolie, invers decat indica barometrele. Poate ca la scoala ne-au invatat altceva, dar motivul real pentru care frunzele nu cad

citeste in continuare

 Vad peste tot speranta cu rol de strategie. Ea vine atunci cand uitam ca prin speranta in stare pura nu vom lasa nimic, niciodata, in urma. Speranta si visarea cu ochii deschisi sunt insa, pentru multi dintre noi, droguri in stare naturala. E destul sa ne imaginam sau sa

citeste in continuare

Tu si el. Sau tu si ea. Fericiti fiecare. Foarte fericiti impreuna. Chiar daca stiti sau nu fiecare ce vreti de la viata, odata ce v-ati pus sufletele impreuna trebuie sa porniti intr-o cautare noua. Care nu e despre cati copii veti avea, despre tara sau orasul in care

citeste in continuare

E foarte bine ca teoria perechilor e total necunoscuta si ca misterul ei implinitor de destine ramane neatins. Astfel cautarea noastra pamanteana se poate face intr-o lumina romantica, desi infricosator de obscura. Totul ar putea fi simplu, dar cui ii plac lucrurile simple? E mai placut sa

citeste in continuare

Vad cum ne apuca disperarea. Cum ne cuprinde gandul ca n-are sens sa ne mai zbatem, ca nu valoarea reala dicteaza, ci mostenirea si grosimea obrazului. Vad ca ramanem dezarmati in fata mediocritatii si a penibilului, a nimicului care umple statistici, bloguri si canapele tigrate in fata televizoarelor. Vad

citeste in continuare

Artistul si publicul sunt doi liceeni natangi care se iubesc in taina, magnetic si lipsiti de speranta. Sufera unul de lipsa altuia, dar se cauta numai in gand si numai cand viseaza. Se privesc pe ascuns, aburind fereastra cu oftaturi neputincioase. Din cand in cand isi lasa biletele in

citeste in continuare

Suntem foarte buni la a sta pe loc. E o arta pe care o stapanim aproape de perfectiune, pentru ca e in genele noastre de la inceputul timpurilor. Reusim sa stam pe loc chiar daca totul ne impinge din spate. Inaintam in timp, curgem fara odihna si totusi ramanem

citeste in continuare

Am inceput sa aruncam cu timp. E din ce in ce mai scurt si ne pasa tot mai putin de el. Il dam ca si cum nu ne-ar apartine, il cheltuim ca si cum ar fi “al firmei”. Il urcam pe Facebook, il privim la televizor cu ochi mirati,

citeste in continuare

 Rabdarea e o forma de energie pe care o risipim usor-usor, incercand sa trecem cu bine peste tot ce nu ne place. Observ ca generatia noastra, inca destul de impotenta incat sa poata fi data la o parte, dar inca destul de promitatoare incat sa mai poata face totusi

citeste in continuare

Aceste ganduri sunt pentru prietenii de odinioara. Pentru cei cu care am impartit ani multi si, mai nou, indepartati. Pentru cei impreuna cu care intarziam la plata chiriei si a cheltuielilor de bloc. Pentru cei carora le stiam candva fiecare cotlon de suflet. Suntem neputinciosi in fata vietii. De

citeste in continuare

Lunca Larga „Mergeti spre Campeni. Dupa Ocolis o sa vedeti o Manastire. Treceti de ea, apoi ajungeti la niste chei faine de tot. Lasati masina acolo si mergeti prin chei, apoi inca 2-3 kilometri pe jos, pana ajungeti intr-un sat. Acolo e Posaga de Jos, un sat de acum doua

citeste in continuare

Suntem ca fratii Dintre toate lucrurile care ma fascineaza la interna si fascinanta Romanie, cel mai tare casc gura la faruri. Dupa doua scoli de soferi absolvite (practic, se poate spune ca am si eu un masterat), n-am reusit înca sa ma prezint la vreun examen pentru carnet. Prin

citeste in continuare

Si ce daca ai voce? Si ce daca stii sa driblezi? Te pricepi sa scrii sau esti bun la reparat prin casa sau la gatit. Si ce? Talentul nu inseamna mare lucru. In aceasta privinta e asemenea unei idei bune, cu care mori fara sa o pui vreodata in

citeste in continuare

Imi inchipui ca era o vreme cand imediat dupa nunta, sau poate dupa pensie, cele mai puternice familii din Romania isi construiau o casa de vacanta in cel mai la moda loc din Romania. Sau cumparau una din casele mai vechi, parca impletite de mana, cu firide elegante, cu

citeste in continuare

Inainte de '90 eram prea tanar sa ma preocupe dragostea, iar dupa '90 au tabarat peste noi marketingul si occidentalismele. Asa se face ca am aflat de Valentine's Day inca inainte sa aud vreodata de Dragobete. Dupa cativa ani de suprematie autoritara a Valentinului, Dragobetele a inceput sa

citeste in continuare

A scrie vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. scriu, 2 sg. scrii, 1 pl. scriem, 2 pl. Scrieti. Intru abrupt in subiect, bine? Am numai vreo mie cinci sute de semne, te rog sa ma intelegi. Vreau sa te provoc sa scrii. Sa intri intr-un proiect mare si

citeste in continuare