... catre multi oameni frumosi

Editorialul acesta este o urare. Cateva ganduri scrise intr-o dimineata senina cu o mica speranta in suflet, ca sarbatorile de anul acesta vor fi diferite. Poate mai bune decat cele anterioare si poate un pic mai incarcate de energie pozitiva. A fost un an greu. Stiu bine ca a fost asa pentru multi dintre voi insa pentru mine, anul acesta a fost o adevarata lectie de viata. Unul in care am invatat ca nu conteaza cate evenimente organizez, cate articole pe blog public si cu cati fani am crescut pe pagina de Facebook.

Unul in care am invatat sa respect momentul „acum” mai mult decat o faceam inainte si unul care m-a invatat ca cele mai frumoase clipe sunt acelea impartasite. Am invatat ca suntem niste umbre, in mare parte din existenta noastra. Ne ascundem sentimentele, ne ascundem propria personalitate, ne ascundem pe noi... de ceilalti. Ne construim ziduri si uitam chiar si noi cum le putem darama. Iubim dar cu extrem de multe precautii si frici. Suntem niste umbre pentru ca nu ne mai pasa si uitam sa fim autentici.

Avem o „imagine de business”, alta in grupul de prieteni si cu totul alta atunci cand pasim pragul apartamentului aruncand cheile pe cuier. Atunci cand lasam haina jos si privim in ochi persoana iubita spunand ca „a mai trecut o zi”. De aceea, va doresc ca anul urmator sa va aduca mai putine ipostaze in care sa va folositi „imaginea business”, mai putine cercuri de prieteni in care nimeni nu va cunoaste cu adevarat, mai putine momente in care ne dorim sa „mai treaca si ziua asta” si mai multe momente in care priviti pe fereastra rasaritul razand la privirea somnoroasa a persoanei iubite.

Va doresc un an al momentelor simple, al prezentului si al veseliei.

Un an in care sa va iubiti pe voi mai mult, sa va intelegeti pe voi mai mult si in care sa nu uitati ca prima persoana pe care trebuie sa o iertati este propria persoana.

www.alexandracraciun.ro